Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu: Atenţie, nu toate rinitele sunt alergii!

Nas înfundat, secreţii nazale abundente, senzaţia de usturime şi mâncărime nazală, scăderea acuităţii olfactive sunt simptome banale pe care fiecare dintre noi le-a experimentat măcar odată în viaţă. Toate sunt semne comune ale unei inflamaţii nazale care în termeni medicali se numeşte rinită.

În mentalul colectiv, dar din păcate şi în practica medicală curentă există tendinţa de a pune semnul egal între aceste simptome şi alergie. Fals şi periculos, deoarece nu toate rinitele sunt alergice deşi frecvenţa inflamaţiilor alergice de tip respirator a crescut semnificativ în ultimile decenii. Şi în plus vin la pachet cu multiple comorbidităţi, cea mai frecventa fiind astmul.

Citeşte şi: Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu: “În lupta COVID-19, a început bătălia dintre giganţii industriei farmaceutice ?”

Deunăzi se ştia foarte clar de rinita alergică sezonieră care avea o relaţie directă cauză efect cu polenurile şi de cea perenă care era urmarea expunerii  permanente la un alergen aşa cum este de exemplu praful de casă.

Trebuie să ne ferim de factorii iritanţi

În ultimile decenii frecvenţa rinitei alergice a crescut foarte mult deoarece sezonul de polenuri se prelungeşte excesiv în contextul încălzirii globale (avem polenuri de arbori timpurii, de graminee, şi bineînţeles celebra ambrozie), praful este omniprezent, au apărut noi alergeni datorită poluării şi folosirii pe scară largă a odorizantelor de cameră sau de maşină, a soluţiilor de pavimente sau a altor substanţe chimice care au devenit parte a vieţii noastre. Dacă adăugăm şi alergiile alimentare manifestate respirator (exemplul consumului de miere şi alergia la polenuri sau a brânzeturilor cu mucegai şi alergia la fungi), avem un tablou extrem de complex al unei afecţiuni cu multiple faţete care adaugă şi un pronunţat caracter individual ca răspuns la expunerea la alergeni.

Cum se pune un diagnostic corect de RINITĂ ALERGICĂ

Un diagnostic corect de RINITĂ alergică se stabileşte doar după testarea alergologică (din sânge sau pe piele) care permite evidenţierea alergenului la care pacientul s-a sensibilizat.

Citeşte şi: Alergiile la copii

În ultimii ani asistăm la creşterea semnificativă a numărului de pacienţi polisensibilizaţi (cu alergii la mai mulţi alergeni în acelaşi timp), fapt ce determină dificultăţi de tratament şi un număr important de pacienţi prost controlaţi terapeutic, nemulţumiţi şi frustraţi din punct de vedere social şi personal. Este evident că sunt situaţii stânjenitoare când în societate pacientul strănută frecvent, în salve sau trebuie să folosească multe şerveţele pentru a sufla abundentele secreţii nazale.

RINITA alergică are manifestări banale care se regăsesc şi în cazul rinitei profesionale spre exemplu. Doar că aceasta din urmă se ameliorează în weekend şi trece în concediu având în vedere că pacientul nu mai este expus la substanţa din mediul în care lucrează şi care îi determină reactivitatea nazală excesivă.

Nu trebuie trecute cu vederea sau diagnosticate eronat ca fiind alergice, RINITELE medicamentoase. Acestea apar ca reacţii la administrarea unor medicamente pe o perioadă suficient de lungă de timp încât să determine simptome ca înfundarea nasului şi secreţii (medicaţia antihipertensivă de exemplu). Alteori pacienţii devin dependenţi de picături nazale. Problema apare de obicei după o viroză respiratorie (când sunt necesare  descongestionări nazale), după care pacientul se confruntă cu necesitatea de a administra picături descongestionante permanent. Apare rapid dependenţa care se manifestă prin creşterea dozei necesare unei bune respiraţii şi implicit a numărului de administrări zilnice de spray sau picături nazale.

citeşte şi: Cum să opreşti sângerarea nasului?

Mucozităţi, nevoia de examen bacteriologic

RINITELE infecţioase se manifestă cu secreţii mai consistente sau franc purulente care persistă multă vreme şi pot fi însoţite de un miros urât al respiraţiei sau chiar senzaţie de cap greu sau durere. Un exemen bacteriologic recoltat corect din nas (exudat nazal) va stabili germenul responsabil de infecţie, iar antibiograma permite un tratament ţintit care să vindece afecţiunea.

RINITELE hormonale apar în contextul unor boli endocrinologice cunoscute şi au în esenţă aceleaşi semne ca o rinită obişnuită. În general afecţiunile tiroidiene se manifestă mai frecvent şi cu înfundarea nasului.

Nu orice stimul iritant respirator e o alergie

Există şi  RINITE care nu sunt alergice dar care se relevă cu semnele enunţate anterior – înfundarea nasului, secreţii nazale, tulburări de miros etc. În nomenclatorul mai vechi al specialităţii ORL se numeau RINITE vasomotorii sugerând o reacţie vasculară la un stimul iritant respirator, care se manifestă cu blocarea respiraţiei şi producerea unei cantităţi mari de secreţii nazale ca urmare a vasodilataţiei.

Shot of a unhappy young man holding his head in discomfort due to having sinus problems

În sfârşit există rinite care însoţesc sinuzite de diverse tipologii şi care se manifestă asemănător formelor descrise anterior. Rinosinuzita implică o reacţie inflamatorie sau infecţioasă atât la nas cât şi la cavităţile sinuzale. Nu se manifestă în mod particular cu durere de cap aşa cum există o idee adânc întipărită în mentalul poporului român. Doar 20% din durerile de cap sunt semne ale unei rinosinuzite, restul fiind migrene, nevralgii, cefalee vasculară, dureri de tensiune nervoasă etc.

Nevoia de testare pentru certitudine medicală

În concluzie RINITA alergică are o frecvenţă în creştere, există foarte multe substanţe la care ne putem sensibiliza respirator, dar diagnosticul corect implică testarea alergologică riguroasă şi identificarea alergenului (alergenilor). Un simplu examen ORL poate stabili doar suspiciunea existenţei acestui tip de rinită, certitudinea apărând doar după testarea invocată mai sus.

Tratamentele încep cu evitarea alergenului sau scoaterea pacientului din mediul care i-a produs sensibilizarea (obiectiv foarte dificil de realizat în condiţiile vieţii moderne) şi se bazează pe o medicaţie simptomatică antiinflamatoare şi antialergică administrată local sub formă de spray nazal sau pe cale orală. Singurul tratament cauzal este imunoterapia specifică, mai greu acceptată de pacient fiind de lungă durată (2-3 ani) şi costisitoare, şi greu de administrat daca pacientul este sensibilizat la mai mulţi alergeni.