Sindromul Raynaud

Sindromul Raynaud poate provoca un mare disconfort, orice suferind o recunoaşte. O afecţiune caracterizată prin extremități  decolorate, furnicături și dureri în zonele afectate, precum amorţeală şi spasme, este deranjantă. Sindromul Raynaud (sau sindromul lui Raynaud) este foarte asemănătoare cu (și este adesea confundat cu) Boala Raynaud, și Fenomenul Raynaud, dar diferă din punct de vedere al cazuisticii. Sindromul Raynaud tinde să fie cauzate de expunerea prelungită la instrumente și obiecte care vibrează. Muncitorii din construcţii care petrec mult timp de lucru cu burghie pneumatice, de exemplu, dezvoltă regulat acest sindrom.

Prin contrast, boala Raynaud are o serie de simptome similare, ale căror cauze nu sunt întotdeauna clare. În jur de 10% din cazuri de suferinzi vor ajunge să dezvolte alte boli, ca rezultat al acţiunii bolii Raynaud. Dacă sindromul Reynaud e diferit de boala Reynaud, vei auzi şi de fenomenul Raynaud – același grup de simptome, deși acestea sunt cauzate de prezența altor boli sau condiţii. Din fericirea această a treia boală apare foarte rar. Lista bolilor care pot contribui la dezvoltarea bolilor din familia Raynaud este populată, preponderent, cu boli autoimune și tulburări care ataca direct vasele de sânge. Această listă include lupus, sclerodermie sau artrita reumatoidă.

Cum se manifestă sindromul Raynaud?

Sindromul Raynaud și acţiunile conexe suferinţei pot avea un impact diferit în viaţa pacientului, într-o varietate de moduri, în funcție de gravitatea bolii sau poate constitui o problemă reală pentru viața ta de zi cu zi. Majoritatea suferinzilor acestor boli acuză înțepături, durere și amorțeală, care vin intermitent. Aceste simptome pot fi exacerbate de expunerea prelungită la frig, la stres sau la vibrații. Ca urmare, pacienţii trebuie să se adapteze la alt mediu de lucru, mai ales în timpul iernii. Petrecerea timpului afară, în frig, prin incapacitatea de a izola suficient extremitățile, poate duce la ore de iritare și de dureri.

Din cauza slabei irigări a degetelor, apar des infecţii, mai ales „ciuperca atletului”.

Cum pot să-l tratez?

Există o serie de medicamente şi de terapii prescrise în mod regulat pentru tratament, unele mai eficiente decât altele. Prevenirea însă e extrem de importantă.  Ar trebui evitate următoarele lucuri, pentru a nu agrava tulburările:

După cum s-a menționat mai sus, protejarea de  frig, vibrații și lovituri inutile sunt foarte importante.

Purtarea șosetelor groase sau mănuși la mâini, în funcție de zonele afectate cel mai mult, și evitarea şederii pe perioade lungi în aer liber, mai ales când e frig.

Evitarea stresului are un rol important în prevenirea bolii.

Trebuie să reduci medicaţia vasoconstrictoare – medicamentele pentru angina pectorală şi hipertensiune arterială, pilulele contraceptive orale pot fi problematice.

Fumatul trebuie evitat la suferinzii bolii Raynaud. Nicotina provoacă vasoconstricție.

Meditaţia e foarte utilă.

Recomandări suplimentare

Masajul, făcut de un fizioterapeut calificat, este o acţiune foarte bună. Decolorarea extremităţilor, condiţie a apariţiei bolii, poate fi atenuată printr-un masaj fin al ţesuturilor conjunctive, aceste activităţi pot provoca vasodilataţie şi reducerea disconfortului.

Studiile cantitative şi calitative au demonstrat că manipularea cu stil a țesutului conjunctiv poate duce la reduceri ale frecvențelor și duratei spasmelor la nivelul mâinilor şi picioarelor, iar un tratament prelungit duce la reducerea simptomelor Raynaud.

Consumă mult ulei de peşte.

În cazurile cele mai grave, o simpatectomie poate fi considerată utilă.  Ce este simpatectomia? O procedură chirurgicală de secţionare a nervilor care dau comanda de vasoconstricţie a vaselor de sânge. Asta în situaţia cea mai gravă.  Fizioterapia şi masajul rămân soluţii alternative.

Foloseşte condimente iuţi în mâncare. Ele stimulează circulația sângelui, a energiei şi conduc sângele spre extremităţile corpului. De exemplu, utilizează ierburi și condimente, precum mentă (nu gumă, ci frunze sau crenguţe reale), rozmarinul, scorțișoara, cuișoarele, rădăcină proaspătă și uscata de ghimbir, piperul negru, ardeiul iute, busuiocul și nucșoara.

Mişcare şi iarăşi mişcare:

• Efectuează cercuri largi (ca morile de vânt), cu braţele. Roteşte gleznele în ac de ceasornic, cel puţin 20 minute pe zi.

• Pune degetele de la mâini şi de la picioare în apă caldă, nu fierbinte (cam 32 de grade).