Din 1990 încoace, în lumea dezvoltată, utilizarea de medicamente pe bază de plante a crescut cu aproape 400%. De ce sunt aceste produse atât de ademenitoare? Și sunt ele sigure? Pe parcursul ultimelor două secole, cercetarea științifică a încercat să înlocuiască bucată cu bucată înţelepciunea populară a epocii medievale cu noua lumină a ordinii, rigorii şi progresului tehnologic al medicinei. După introducerea medicamentelor sintetice, speranța de viață s-a mărit cu zece ani. Multe boli considerate în faze terminale acum sunt curabile, iar altele au fost eradicate complet. Durerile și suferințele sunt atenuate datorită fructelor cunoaşterii ştiinţifice. Și, totuși, în ultimii zece ani şi mai bine am asistat la apariţia unei piețe, aparent nesătule, pentru produsele „naturale”, tradiţionale, din vechiul folclor medical şi mai presus de toate neştiinţifice. Rezultatul a fost că medicina bazată pe știință, cu accent pe studiu, dovadă, semnificații statistice controlate și siguranță este respinsă în favoarea „medicina alternativă” – o valiză atavică de anecdote, zvonuri și hocus pocusuri. Probabil fitoterapia este ramura cu cel mai mare succes comercial, fiind utilizată pe scară largă. Aceasta se ocupă cu vinderea de tablete, pulberi și elixiruri, altfel cunoscut sub numele impropriu de medicină naturistă, care sunt comercializate în cele mai multe țări, prin intermediul magazinelor de sănătate și farmacii ca „suplimente nutritive”. Corect ar fi medicina naturală. Naturistele erau femeile care apăreau în bikini pe plajele franceze la sfârşitul secolului XlX.
Fitoterapia implică preparate din plante, cum ar fi ceaiul din frunze de zmeură (Rubus idaeus) sau extract de semințe de castan (Aeschlus hippocastanium). Se crede că folosirea lor împreună, prin efectul de sinergie, este mai eficientă decât suma părţilor individuale. Se pune un mai mare accent pe compoziţia plantelor întregi decât pe diferite ingrediente chimice individuale ale medicinei mainstream, lăudându-se superioritatea compuşilor activi din plante. Cu toţii ştim că aspirina din farmacii este total sintetică, dar acum un secol era o pulbere din scoarţă de salcie (Salix arbori alba). Tendința de industrializare chimică e într-o continuă creştere. Chimiştii au produs de curând versiuni sintetice de paclitaxel [taxol], un medicament derivat initial dintr-o specie de copac tisa (Taxus), extrem de eficient împotriva cancerului ovarian. În numărul din 7 mai al revistei „Science”, Bei Zhang de Merck, cercetător al laboratoarelor din Rahway, New Jersey, împreună cu colegi de-ai săi, a demonstrat cum un compus extras dintr-o ciupercă tropicală ar putea substitui într-o zi insulina. Piața medicinei naturale a crescut cu 400% în acest deceniu. În următorii zece ani, se aşteaptă la o valoare de 12-15 de miliarde de dolari pe an pe tot globul. Americanii cheltuie aproape două miliarde de dolari în fiecare an pe cercetări fitoterapeutice. Germania şi Franţa nu sunt cu mult în urmă. În unele țări, aceste produse naturale sunt cumpărate de mai mult de jumătate din populație, astfel încât o treime din toate OTC-urile (medicamente care se vând fără prescripţie medicală) sunt produse din plante.
Doar o minoritate dintre remediile sintetice s-au dovedit a avea efecte benefice asupra sănătății, fără reacţii secundare. De exemplu, sunătoarea (Hypericum perforatum), pentru care NIH [Institutul American al Sănătăţii] a finanțat recent un studiu amplu, iar rezultatele acestuia au demonstrat că tratamentul cu sunătoare pentru depresie este tot atât de eficace cât mai multe antidepresive sintetice la un loc.
Există dovezi clare că extrasul din arborele ginkgo (Ginkgo biloba) stimulează memoria pe termen scurt la pacienții vârstnici; o altă plantă, palmierul pitic (Serenoa repens), pare să aibă un efect benefic asupra glandelor prostatei.
Chiar dacă lipseşte cercetarea pentru produsele naturale, este de mirare că producătorii de abia pot ține pasul cu cererea. Oportunitățile de brevetare sunt minime, chiar dacă reglementările sunt înţelegătoare comparativ cu cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească medicamentele de sinteză. Oare cum de se vând produse naturale de miliarde de dolari, fără a exista cercetări de referinţă? Atât de mare să fie încă impactul medicinei arhaice?
De ce oameni bogați, altfel raționali, cu studii superioare, sunt atât de lacomi pentru produsele fitoterapeutice? Una dintre teorii este că un consumator/pacient este deziluzionat. Ea (folosesc „ea deoarece femeile între 30 de ani și 40 de sunt cei mai mari consumatoare de produse pe bază de plante) nu este consternată la numărul mare de întrebări pentru care știința are încă nici un răspuns. O altă explicaţie ar fi eşecul medicinei convenţionale, în care pacienţii sunt trataţi în grabă. Ea a căutat alternative mai prietenoase şi mai puţin costisitoare.
Dr Elizabeth Williams, editor al revistei „Phitoterapy Research” a Universităţii din Londra, Marea Britanie, explica recent că „oamenii încă mai cred că „natural”este egal cu bine, în condiții de siguranță, în ciuda a o mulţime de dovezi contrare. ” Acest punct de vedere este împărtășit şi de majoritatea cercetătorilor prinși în această neașteptat boom anti-știință. „Oamenii par a avea opinii contradictorii în același timp – de exemplu, că nicotina este produs natural rău, dar alții susţin că este bun, dacă nu are gudronul din filtru”, a mai spus Williams. „Deși știu că există plante otrăvitoare, acest lucru nu pare să afecteze credințele oamenilor că plantele sunt bune.” Williams susţine că în mintea oamneilor plantele sunt asociate cu o alimentaţia sănătoasă şi bine gătită.
Unii specialişti consideră că e ridicol ce susţin oamenii. Fiziologic, organismul nu poate face diferența între vitamina C sintetizată chimic, să zicem, și vitamina C care a fost extrasă dintr-o portocală. Și, da, folosind usturoi (Allium sativum), ghimbir (Zingiber officinale) sau ginseng (Panax ginseng sau P. quinquefolius), în gătit este într-adevăr, „natural”, dar ce este atât de nefiresc a fi consumate toate într-un singur comprimat?
Mai mult, datorită îngrădirilor reduse, există produse precum ginsengul descoperit recent într-o farmacie londoneză fără a avea strop din arborele celebru? Produsele naturale sunt mai puţin controlate de state, dar oamenii sunt mai încrezători în soluţiilor lor miraculoase.
Întrebările sunt de ce au oamenii aşa de mare încredere? Să fie datorate puţinelor reacţii adverse? În comparație cu unele dintre tratamentele dure care sunt necesare pentru multe boli care pun viaţa în pericol, „cererea pentru remedii din plante este mai mare, pentru că sunt mai blânde şi mai sigure”, explică Edzard Ernst, profesor de medicină complementară de la Universitatea Exeter, Marea Britanie, pentru revista „Nature”. Extrase din Belladonna au fost de multe ori mortale. Chiar şi medicina populară o consideră toxică. Totuşi, oamenii au mare încredere în fitoterapie, chiar dacă efectele secundare nu sunt încă cercetate.
Motivația generală pare a fi recursul la auto-medicaţie. Într-o epocă în care omul poate alege, mulţi sunt dornici de a experimenta pe propriul trup.
O mare greşeală este că medicina modernă nu are un dialog cu cea naturală. CIne are de pierdut, tot oamenii.
Recent, un articol din „Biology”, revista „Nature Cell” prezenta o componentă activă a unui remediu pe bază de plante din China antică pentru leucemie. Dar nu se cunosc încă efectele adverse, nici dacă boala se va vindeca pe termen lung. Uneori astfel de tratamente nu dau niciun rezltat, alteori pot deveni periculoase.
Fără cercetări aprofundate, specialiştii consideră că vânzările mari de medicamente din plante se datorează doar nostalgiei legăturilor omului cu natura.
Acest material publicistic este proprietatea HappyMed.tv și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol
